Căutaţi
Română
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
Titlul
Transcript
Urmează
 

Un loc în Lumea înălţată este asigurat prin sârguinţă cinstită, Graţia Maestrei şi Mila lui Dumnezeu, partea 17 din 19

Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
În Himalaya, nu știam prea multe despre nimic. Dacă oamenii plecau, plecam și eu. Uneori trebuia să merg singură, pentru că ei mergeau în altă direcție și mergeau foarte repede. Și eu eram singură, doar cu un băț, iar sacul de dormit devenea din ce în ce mai greu, pentru că ploaia îl uda. De asemenea, drumul era dificil și eu mergeam în sus. Dar eram fericită. Nu mă gândeam prea mult la nimic. Mergeam pe jos, continuam să merg, să găsesc zona de pelerinaj, să găsesc vreun Maestru care să mă învețe ceva. Am continuat să caut, să privesc, să merg. A fost o perioadă foarte grea, dar niciodată nu am crezut că este greu. Nu am crezut nicio secundă că a fost o perioadă grea. Abia acum, când vă spun, îmi amintesc că ar putea fi descrisă ca o perioadă grea. Dar pentru mine, nu a fost.

În India, ar trebui să nu mergi niciodată singură. Femeile nu ar trebui să meargă singure aşa. Vei fi în pericol oricând, pentru că bărbații se vor gândi la tine ca la o femeie rea. Și cauți necazuri dacă mergi singură. Atunci când m-am dus acolo, nu m-am gândit prea mult. Îl căutam doar pe Dumnezeu. Și chiar dacă am auzit asta uneori, și unii bărbați voiau să mă ia acasă, să aibă grijă de mine, să mă protejeze și toate acestea, am spus doar: „Nu, nu, nu. Sunt bine”. Nu am simțit niciodată frică sau altceva. Nu mi-am dat seama că era un pericol prea mare. Știţi, lumea spune că dragostea te orbeşte. Am fost atât de îndrăgostită de Iluminare, de Dumnezeu, de Maestru, încât nu am putut să-mi dau seama ce era. Și Dumnezeu m-a protejat. Cred că Zeii și Raiul s-au gândit: „Femeia asta, Ea este atât de stupidă, stupidă și atât de încăpățânată. Așa că, chiar trebuie să avem grija de Ea, pentru că Ea nu știe nimic. Nu-i pasă de pericol sau de toate lucrurile astea; noi trebuie să o protejăm.” Cred că așa este.

Unii oameni călăreau pe persoane-cal, ori de câte ori își puteau permite sau puteau merge cu persoana-cal. Dar ei se uitau la mine cu ochi jalnici. Nu înțelegeam de ce. Pentru că nu este mereu sigur când călărești o persoană-cal. Am văzut că persoanele-cal alunecau uneori pe gheață, și unele femei/bărbați alunecau de pe gheață și toate astea. Oh, eu am fost protejată! Slavă Domnului! Chiar și după atâția ani, nu mi-am dat seama cât de periculos era. Și de aceea, mulți oameni care au mers în pelerinaj până la capătul Himalayei, cum am făcut eu, oamenii îi venerează, crezând că ei sunt iubiţi de Dumnezeu, și se prosternează în fața lor și toate cele.

Când m-am întors la unul din ashramuri, am luat o bucată dintr-un ziar englezesc aruncat. Era rar. Am văzut limba engleză, așa că l-am luat și am citit. M-am așezat pe treptele scării și apoi l-am citit. Și unul dintre bărbații în vârstă cu păr lung, lung și alb până la burtă, și sprâncenele lui, totul era alb și purta un turban alb, haine albe; arăta ca un Maestru, ca un Sfânt. A venit și s-a prosternat în fața mea. Oh, am fost atât de speriată. Foarte speriată. Am aruncat ziarul și am fugit. Am uitat. Ar fi trebuit să-l întreb de ce, dar n-am întrebat niciodată. Eram atât de speriată. Mă gândeam: „Ce face? De ce se prosternează în fața unei femei nevrednice?”

Deci, oricum, a fi un Maestru este destinat de Rai și de Dumnezeu. Doar atunci când Dumnezeu îți spune cu adevărat și tu știi cum să te protejezi de falsitate, sau Maestra ta te desemnează să mergi într-o anumită zonă pentru a da inițiere pentru câți oameni - Ea știe deja, sau El a fost deja informat - și te bazezi pe Puterea Maestrului tău. El/Ea a fost deja informat cu privire la numărul de oameni și de unde sunt ei, vârsta lor, numele lor și totul. Doar dacă Maestra te-a desemnat, te duci acolo, atunci știi, te duci acolo. Asta este tot. Tu nu ești un Maestru. Tu doar transporți informația. De aceea îi numim pe acești călugări și călugărițe din grupul meu „mesagerii Quan Yin,” și ei cunosc regulile. Deci, dacă nu sunteţi antrenaţi în asta, există unele reguli profunde pe care nu le cunoașteți.

Ei nu sunt acolo doar pentru a fi un Maestru fals care se bucură de ofrande. Nu sunt, pentru că eu le interzic să ia absolut orice. Așa că tot ce folosesc de la oricine, ei trebuie să plătească. Eu plătesc pentru ei, bineînțeles, nici ei nu au bani. Noi facem bani. Îi folosim împreună oricum, așa că nu contează. Nu ca și cum ar avea propriii lor bani. În zilele noastre, doar când trebuie să meargă în străinătate și au nevoie de un card de credit, atunci indiferent ce, ei îl au. Și când ei merg acolo, trebuie să plătească pentru tot. Orice folosesc de la inițiați, trebuie să plătească. Nu rămâne niciun bănuţ neplătit. Știți toate astea. Dacă vorbiți cu rezidenții mei rămași, călugări și călugărițe, veți ști asta. Cu toții știu asta. Doar cei care au rămas acum - care nu au plecat pentru faimă și nume, pentru a fi un guru fals/ orice, să se căsătorească sau orice altceva - ei păstrează toate aceste principii și sunt puri.

Cei care au părăsit călugăria pentru orice motiv, niciunul dintre ei nu au ajuns dincolo de Nivelul Trei încă, așa că nu sunt complet eliberați. Poate că trebuie să se întoarcă la viața umană încă o dată dacă inima lor nu este purificată. Și dacă încă își mai amintesc și se roagă Maestrei, și se întorc la practica lor sârguincioasă, atunci nivelul lor ar putea fi încă ridicat. Dar este dificil. Odată ce renunți la propriul tău ideal, doar pentru a-ți câștiga propria plăcere și pentru profitul lumesc, atunci este foarte dificil să urci din nou. Nu contează. Toată lumea are speranță. Fiecare trebuie să facă tot posibilul. Despre asta este vorba. Și eu sper că dacă nu vă antrenați și nu ieșiți de data asta, atunci data viitoare, poate dacă mergeți pe orice altă planetă, s-ar putea să întâlniți din nou un Maestru bun, și să practicaţi din nou.

Eu sincer - în acest moment, în această viață - nu vreau să mă întorc pe această planetă din nou. Nu așa - nu. Nu, este cu adevărat prea multă muncă, prea multe pierderi și câștigi foarte puțin. Și poți muri oricând, lăsând alți discipoli buni orfani. Nu este corect. Nu mai pot suferi atât de mult. Și văzând toată suferința din jurul meu, este ca și cum aș fi în iad tot timpul. Practicanții ar trebui să fie fericiți, bucuroşi, binecuvântați, îmbunătățindu-se tot timpul. Da, toți o fac. Majoritatea discipolilor mei o fac. Doar eu nu. Ei iau totul de la mine și apoi, ei se bucură. Dar este bine așa.

Nu că nu vreau să dau - ceea ce vreau să spun este că, pentru ce atât de mulți oameni...? Majoritatea nu cred, nu știu nimic, nu ascultă nimic. Chiar și propriul tău popor - tu îi salvezi din taberele de refugiați, nu iei nimic de la ei, și ei se întorc împotriva ta. Făcând lucruri îngrozitoare, făcând lucruri greșite - se autoproclamă Maestru, fac lucruri greșite împotriva tuturor principiilor mele, și îi fac pe ceilalți oameni să înțeleagă greșit învățătura mea și mai mult, ei fac mai mulți oameni să fugă de la învățătura mea și astfel, ei nu au putut obține eliberarea. Și astfel karma este imensă și merge ca un lanț. Nu este bine. Nu este bine, nu este corect deloc. Sper doar că lucrurile se vor îmbunătăți. Așa că trebuie să muncesc mult, mult, mult.

Și atâta timp cât sunt aici pe planetă, vă promit că nu voi cruța nimic pentru a salva această lume și pentru a salva viețile fizice ale oamenilor, precum și sufletele lor. Asta este tot ce pot să vă spun. Vă promit. Nu îndrăznesc să spun mai multe. Orice este în planul Raiului, nu ar trebui să dezvălui prea mult când vine vorba de imaginea de ansamblu. Când dezvălui ceva mic, cum ar fi: „Oh, un președinte va muri asasinat; unii oameni vor deveni președinte împotriva tuturor aşteptărilor anul acesta, anul viitor...” - nu este prea mult. Dar dacă dezvălui un plan mare, măreț, plan Divin pentru întreaga omenire și toate celelalte ființe, cum ar fi fiinţele animale de pe această planetă, atunci ești „condamnat”. Și predicția ta ar putea fi zdrobită. Și oamenii se vor uita de sus la tine, gândindu-se: „Oh, înainte Ea a prezis totul bine și acum, Ea a prezis totul greșit.” Nu, vreau să le curăţ numele.

Toți cei cu adevărat sinceri și clarvăzători, oameni fără niciun interes, ei au prezis totul corect pentru planeta noastră, mai ales în acest moment, sau cu câțiva ani în urmă, înainte de 2024, până în 2012. Tot drumul până în 2012. Toți au spus ceea ce trebuia. S-ar putea să fie așa: un dezastru ar putea lovi omenirea. Focul ar putea veni din Rai. Un potop s-ar putea ridica, chiar să acopere toți munții, așa. Pentru că Dumnezeu poate face totul. Dumnezeu poate face să se întâmple asta. Dumnezeu poate face ca apa să curgă mult, să acopere toți munții și să scufunde toată omenirea și tot ceea ce au muncit din greu să aibă. Se poate întâmpla așa. Este doar datorită Raiului, datorită tuturor Maeștrilor - trecuți, prezenți și chiar viitori - care ajută cu Puterea Lor. Pentru că Ei sunt peste tot. Ei nu sunt doar în corpuri fizice, Ei sunt, de asemenea, în corpuri non-fizice, și ne ajută fără ca noi să vedem. Trebuie să le mulțumim Lor tuturor.

Și trebuie să curăţăm renumele tuturor clarvăzătorilor, în special a celor noi, precum Baba Vanga, ca Dnul Hamilton-Parker. Ei îl numesc „Nostradamus modern”. Este englez. El a prezis moartea Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a și multe alte lucruri care s-au adeverit - chiar și atentatul de asasinare al președintelui Trump, de exemplu. Și a mai spus că știe că există un grup de oameni care sunt eroii, eroii necunoscuți, care vor salva această planetă și vor salva oamenii. Dar el pur și simplu nu știe cine sunt aceia.

Photo Caption: Noi existăm, indiferent de specii.

Descarcă fotografia   

Vizionaţi mai multe
Toate părțile  (17/19)
Share
Share la
Încorporează videoclipul
Începe la
Încărcaţi
Mobile
Mobile
iPhone
Android
Vizionaţi în browser mobil
GO
GO
Prompt
OK
Aplicaţia
Scanaţi codul QR sau alegeţi sistemul potrivit pentru încărcare pe telefon
iPhone
Android